Future of Work
Compass
Rezultatele studiului privind viitorul muncii în Regiunea Sud-Est (2026–2030) — o diagnoză a percepțiilor privind AI, digitalizarea și competențele necesare.
Descarcă rezultatele studiului Future of Work Compass (2026):
Prezentare rezultate (PDF)Secțiunea 1
Profilul respondenților
Eșantionul captureaza vocea ecosistemului regional din IMM-uri, Administrație Publică Locală și instituții educaționale, oferind o perspectivă 360° asupra provocărilor reale.
Ocupație principală
Domeniu de activitate
Secțiunea 2
Factorii care vor influența piața muncii
Respondenții au selectat maximum 3 factori considerați determinanți pentru evoluția muncii până în 2030. Inteligența Artificială domină categoric.
Tehnologia nu mai este o opțiune, ci factorul structural dominant. Analiza inferențială confirmă o asociere semnificativă între vârstă și percepția AI ca factor determinant (χ² = 13.95, p = 0.007) — tinerii o internalizează ca element structural, în timp ce grupele mature o evaluează mai nuanțat.
Secțiunea 3
Impactul perceput al Inteligenței Artificiale
Cum evaluează respondenții impactul AI asupra locurilor de muncă din domeniul lor? Și cum văd rolul AI în viitorul muncii?
Impactul AI asupra joburilor (Q7)
Rolul perceput al AI (Q11)
Concluzie: Percepția dominantă este pragmatică și etică — AI augmentează munca umană, preluând sarcinile repetitive, dar nu înlocuiește total specialistul. Această distribuție indică o acceptare orientată spre augmentare, nu substituție.
Departamentele vizate de transformarea AI (Q10)
Secțiunea 4
Paradoxul Pregătirii
Cel mai puternic predictor al percepției AI este nivelul de pregătire organizațională (Cramér's V = 0.490). Dar există o falie majoră între capitalul uman și capacitatea instituțională.
dintre indivizi se simt pregătiți personal pentru transformarea digitală
dintre organizații sunt considerate „foarte pregătite" de transformarea digitală
Pregătire organizațională (Q8)
Pregătire personală (Q13)
Organizațiile nepregătite riscă să piardă cei 87% dintre angajații care se simt pregătiți pentru viitor. Există o corelație statistic semnificativă (χ² = 100.13, p < 0.0001, Cramér's V = 0.306) — indivizii pregătiți migrează spre organizații care le oferă infrastructura necesară.
Secțiunea 5
Priorități de digitalizare în Regiunea Sud-Est
Digitalizarea este înțeleasă ca intervenție sistemică cu impact social, nu exclusiv ca instrument de creștere economică. Presiunea publică se mută de la sectorul privat către serviciile publice esențiale.
Secțiunea 6
Competențele esențiale pentru următorii 5 ani
Respondenții au selectat maximum 3 competențe considerate critice. Profilul emergent combină gândirea critică, adaptabilitatea și competențele digitale.
Soft skills + Tech skills = Combinația câștigătoare. AI literacy (47.1%) nu apare pe primul loc — este precedată de competențe transversale. Respondenții percep AI ca un accelerator al muncii intelectuale, nu ca substitut al acesteia. Această combinație reflectă un profil de profesionist adaptat erei digitale.
Secțiunea 7
Tipuri de formare de interes
Interesul ridicat pentru formare practică AI contrastează cu nivelul ridicat de pregătire personală auto-declarată — indică nu o lipsă de motivație, ci o cerere de aplicabilitate și claritate practică.
Secțiunea 8
Cum vedem munca în 2030?
Munca viitorului este imaginată în primul rând ca flexibilă și digitalizată — dimensiunea umană nu este spontan dominantă, ceea ce indică o zonă critică pentru leadership și politici publice.
Teme dominante din răspunsurile deschise (Q16, N=242)
Concluzie sintetică: Analiza răspunsurilor deschise indică o viziune pragmatică asupra viitorului muncii — dominată de integrarea tehnologiei, flexibilitate și necesitatea învățării continue. AI este percepută ca instrument de eficientizare, nu ca substitut al muncii umane. Cererea pentru formare aplicată confirmă existența unui decalaj între anticipare și capacitatea de implementare.
Secțiunea 9
Voci din Ecosistem
Seria Future of Work Compass | Voci din Ecosistem aduce în prim-plan perspectivele oamenilor care trăiesc transformarea digitală din interior, colegi, beneficiari și parteneri tehnologici ai CITYINNOHUB, European Digital Innovation Hub Sud-Est România.
Badea Maria-Gabriela, Prodecan Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Ovidius, Expert CITYINNOHUB, Coordonator CITYINNOEDU
Adrian Crăciun, Coordonator, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanța
Abonați-vă la continut exclusiv CityInnoHub
Nu rata ocazia de a explora o lume a posibilităților în cadrul evenimentului CITYINNOHUB, unde ideile revoluționare se întâlnesc cu resursele și expertiza necesară succesului.